Leziunea de menisc merita operata?

Rupturile de menisc sunt printre cele mai comune leziuni ale genunchiului. Majoritatea nu necesita interventie chirurgicala. Un bun chirurg ortoped va recomanda tratamentul non-operator pentru majoritatea rupturilor de menisc si va sti cand sa recomande operatia.

CE ESTE MENISCUL?

Meniscul este un amortizor in forma de pana, facut din cartilaj, situat intre femur si tibie, maximizand suprafata de contact dintre acestea. Alimentarea cu sange este limitata la partea sa exterioara. Cand este rupt, isi pierde capacitatea de a distribui uniform presiunea exercitata de femur asupra tibiei. De asemenea,  fragmentele libere pot sa interfereze cu miscarea articulatiei, producand senzatii de blocare sau durere.

CUM SE PUNE UN DIAGNOSTIC DE RUPTURA DE MENISC?

Evaluarea incepe cu un istoric detaliat si examen clinic. Radiografiile pot fi utilizate pentru a verifica alinierea genunchiului si prezenta artritei. Dar RMN-ul este cel care arata cu certitudine daca exista o leziune de menisc, si ce tip de leziune.

RUPTURILE DE MENISC CRONICE SI DEGENERATIVE

Acestea sunt cele mai intalnite, si sunt secundare uzurii articulatiei. Chirurgia nu ar trebui sa fie prima optiune in cazul rupturilor degenerative de menisc. Recomandarile includ modificarea activitatii, terapie fizica, pierderea in greutate, antiinflamatoare si injectii cu acid hialuronic si PRP (Plasma imbogatita cu trombociti).

Timp de multi ani, chirurgii ortopezi au recomandat interventia chirurgicala artroscopica pentru a debrida rupturile de menisc observate la RMN in cazul genunchilor durerosi. Multi au observat ca pacientii nu se imbunatateau in timp, in ciuda interventiei chirurgicale. Aceasta observatie a fost confirmata in studii, inclusiv un studiu publicat in New England Journal of Medicine. Mesajul principal al acestui studiu si a altor studii ulterioare este ca interventia chirurgicala nu ar trebui sa fie niciodata prima optiune in cazul unei rupturi degenerative de menisc.

Pentru durerea nou aparuta la genunchi intr-un genunchi degenerativ la o persoana peste 45 de ani, chiar si in contextul dovezilor de la RMN privind o ruptura de menisc, primele recomandari de tratament includ:

·       Modificarea activitatilor: Anumite activitati solicita genunchiul mai mult decat altele. Sporturile de mare impact (ex. alergarea) pot fi foarte dure pentru genunchi. Important aici este modificarea activitatilor pentru a le face mai putin solictante pentru genunchi

·       Kinetoterapia (Gimnastica medicala): Scopul acesteia este intarirea muschilor din jurul genunchiului. Cand acestia sunt mai puternici, atenueaza fortele asupra articulatiei genunchiului, si astfel se poate reduce durerea.

·       Pierderea in greutate: Pierderea chiar si a 10 kg poate reduce semnificativ fortele care actioneaza asupra genunchiului. Acest lucru este adesea suficient pentru a transforma durerea insuportabila a genunchiului intr-o durere gestionabila.

·       Anti-inflamatoare: Medicamentele AINS (antiinflamatoarea nesteroidiene) pot ajuta la gestionarea simptomelor.

·       Injectii cu acid hialuronic si PRP (Plasma imbogatita cu trombociti): Pot reduce inflamatia si ameliora durerea pentru cateva luni.

Daca toate aceste masuri esueaza, se poate considera interventia chirurgicala artroscopica, care implica indepartarea partii deteriorate a meniscului.

CHIRURGIA ARTROSCOPICA A MENISCULUI

Chirurgia artroscopica implica utilizarea unei camere mici si a unor instrumente speciale pentru a manipula structurile din genunchi. Este una din cele mai comune interventii chirurgicale. La pacientii tineri, se incearca repararea meniscului prin suturi. La pacientii mai in varsta, cu rupturi cronice degenerative, chirurgia trebuie luata in considerare daca tratamentul conservator nu a dat rezultate timp de cateva luni.

In timpul chirurgiei artroscopice, cel mai important obiectiv este sa incercam repararea meniscului. Cand ruptura este in zona bazei meniscului, cu potential de vindecare (alimentarea cu sange se gaseste doar in aceasta parte a meniscului), se folosesc suturi artroscopice pentru a coase meniscul rupt.

Studiile arata ca peste 85% dintre pacientii care au suferit o reparatie chirurgicala raporteaza rezultate bune/excelente. In schimb, rupturile degenerative indica o deteriorare a structurii meniscului, si nu se imbunatatesc prin reparatie chirurgicala.

Daca meniscul este deteriorat dincolo de posibilitatea de reparatie, sau ruptura este in partea centrala care nu are potential de vindecare, se foloseste meniscectomia partiala pentru a indeparta partea deteriorata.  Aceasta interventie are o rata de succes de 80% la pacientii care nu au raspuns la terapia non-operativa, in special in contextul simptomelor mecanice si a artritei preexistente minime.

In concluzie, interventia chirurgicala este ultima solutie pentru rupturile cronice degenerative de menisc, fiind rezervata cazurilor in care tratamentele non-operatorii (conservatoare) nu au avut succes.

dr. Dejeu Tudor Sergiu, medic primar ortopedie si traumatologie